Espero el meu capvespre

La Canonja. Fotografia: Empar Sáez

ESPERO EL MEU CAPVESPRE

El cel estelat m'inunda la mirada

—i sé que jo també duc

a l'ànima moltes estrelles, moltes,

i vies làcties,

les meravelles de la foscor.

Però no les veig,

tinc massa sol a dintre,

per això no les veig.

Espero la posta del meu dia,

veure el meu horitzó, cloure les parpelles,

espero el meu capvespre, la nit i el dolor,

que el cel se m'enfosqueixi

i que surtin estrelles dins meu,

les meves estrelles,

que no he vist mai

encara.

Lucian Blaga, Els poemes de la llum

Traducció de Corina Oproae

Cafè Central & Llibres del Segle, 2016

***

Mi-aştept amurgul

În bolta înstelată-mi scald privirea —

și ştiu că şi eu port 

în suflet stele multe, multe,

și căi lactee,

minunile întunericului.

Dar nu le văd,

am prea mult soare-n mine

de aceea nu le văd.

Aştept să îmi apună ziua

și zarea mea pleoapa să-şi închidă,

mi-aştept amurgul, noaptea şi durerea

sa mi se-ntunece tot cerul

și să răsară-n mine stelele,

stelele mele

pe care încă niciodată

nu le-am văzut.

Lucian Blaga, Poemele Luminii, 1919