dilluns, 11 de juliol de 2016

De puntetes

Sant Celoni. Fotografia: Empar Sáez 

De puntetes

Vaig avançar de puntetes
Gairebé fins a la línia,
Només la volia tocar
Amb la punta del peu nu,
Com toco a l'estiu la línia
Que separa la terra i el mar.
Però la línia va recular
Com si es defensés ella de mi,
I jo continuo endavant
Damunt la sorra xopa de mort,
Viva i orgullosa
De poder empènyer la frontera,
O potser traspassar-la a poc a poc,
Sense saber-ho.

Ana Blandiana, La meva pàtria A4 (Cafè Central / Eumo Editorial, 2015)
Traducció de Corina Oproae


***

Tiptil

Am înaintat tiptil

Până aproape de linie,
Am vrut doar s-o ating
Cu vârful piciorului gol,
Aşa cum ating vara linia
Dintre pământ şi mare.
Dar linia s-a tras înapoi
Ca şi cum s-ar fi apărat ea de mine,
Şi eu continui să înaintez
Pe nisipul umezit de moarte,
Vie şi mândră
Că pot atinge hotarul,
Sau poate trecându-l puţin,
Fără să ştiu.

Ana Blandiana, Patria mea A4 (Bucarest; Humanitas, 2010)


Cap comentari:

Publica un comentari a l'entrada